Ce imi mai placea cand eram asa fara griji mic,
Nu stiam ce voi deveni in ziua de azi chiar nimic,
Era asa frumos cand ieseam zilnic pe afara,
De dimineatza pana seara colindam si stateam,
Vedeai in ochii nostri fericire aceea flacara,
Ne vedeai alergand urland si spargand ne jucam,
Eram niste suflete pierdute in aceasta lume,
Dar acum am ajuns sa numai stim de glume,
Uneori iti mai doresti sa razi sa crezi,
Vrei sa castigi nu sa vezi cum tot pierzi,
Prieteni cunostinte amici familie credinta.
Un singur lucru iti mai ramane fidel a ta sperantza,
Ramai singur si izolat intro agonie atat de dureroasa,
In gand iti zici 'Oare cu ce ma aleg oare ce imi ramasa',
Nu crede ca toti iti vor binele ca fiecare are un interes,
Sunt foarte putini carora chiar le pasa de a ta persoana,
Grija la toate persoanele din jurul tau k fiecare e pervers!
Sunt o persoana destul de optimista careia ii place sa se joace cu un pix o foaie si cu gandurile trairile emotiile atunci cand simt nevoia ii am ca mentori pe George Bacovia si Mihai Eminescu.Scriu de la 16 ani versuri nu am avut ocazia sa imi public mai devreme poeziile in versuri si proza dar mai bine acum decat mai tarziu nu?!? Sper ca va veti regasii in versuri si sa culegeti ce este bun asa ca lectura placuta si sper sa mai revin cu cate o opera cat mai curand!
- Carlo Andrei
- Craiova, Europa, Romania
- Acest blog este modul meu de a exprima durere ura sentimente iubire dispret si multe alte emotii si trairi...sper sa va excit creierul si ochii cu ce scriu si cum imi expun ideiile codate in cuvinte.Lectura placuta si sper sa revin cu ceva nou cat mai curand!
sincer, azi la aceste lucruri m-am gandit si eu
RăspundețiȘtergere