Stand in al ei intuneric,
Amintirile se prefac in scrum,
Intr-un continuu generic,
Se gandeste ce sa faca acum,
In bezna nu ii vezi decat ochii,
Stralucitori ca doi astri,
Ahh si daca i-ai vedea daca ai stii,
Frumusetea lor cum te copleseste,
Te face sa visezi copilareste!
Ochii ii plang lacrimi cristaline,
Nu stie sa mai creada,ce mai este bine,
Sa o i-a de la capat,de maine?
Iti sfasie sufletul cand plange,
Auzi lacrimile spargandu-se de pamant,
Si tot ce vrea este un juramant,
Ca sufletul ei sa fie iubit,
Iar de lacrimi niciodata golit!
- Carlo Andrei
- Craiova, Europa, Romania
- Acest blog este modul meu de a exprima durere ura sentimente iubire dispret si multe alte emotii si trairi...sper sa va excit creierul si ochii cu ce scriu si cum imi expun ideiile codate in cuvinte.Lectura placuta si sper sa revin cu ceva nou cat mai curand!
micutzule imi place mult poezia asta stii tu de ce ... bv`o bv`o chiar ai talent....bafta ! :*:*:*:
RăspundețiȘtergere>:D<
tine-o tot aja Karlo...sunt prea thari poeziile>:D<:*:*:*....in special poezia asta;)
RăspundețiȘtergerebafta in continuare buey:*:*:*