Vreau sa-ti fac o marturisire,
Stiu ca te-am facut sa suferi,
Sa plangi cu lacrimi de iubire,
Am gresit de prea multe ori,
Dar cand realizez ca am gresit,
Stau si plang de neoprit,
Toate greselile ce ti le-am facut odat,
Eu stiu ca tu nu le-ai uitat,
Degeaba imi spui ca m-ai iertat,
Caci nu poate fii adevarat,
Acum sunt foarte indurerat,
Si nu-ti mai cer decat sa fiu iertat,
Sa pot sta linistit si impacat,
Nu pot jura ca nu vei mai suferii,
Iti promit totusi ca ma vei iubi,
Atat timp cat eu voi mai traii,
Pana cand nu voi mai fii,
Iti voi jura solemn,
Ca te voi iubi etern!
- Carlo Andrei
- Craiova, Europa, Romania
- Acest blog este modul meu de a exprima durere ura sentimente iubire dispret si multe alte emotii si trairi...sper sa va excit creierul si ochii cu ce scriu si cum imi expun ideiile codate in cuvinte.Lectura placuta si sper sa revin cu ceva nou cat mai curand!
hai sa ne prefacem ca suntem doar umile marionete, de fapt , suntem nu? si prin analogie sentimenul de iertare nu ne.o impunem noi ci celalalt,alter-ego/ul (daca vrei), se mai merita oare sa mai si imploram iertare cand stim ca nu o vom primi?
RăspundețiȘtergere